Ghid de gestionare deseuri

1. Scurt istoric al deseurilor

Pe masura dezvoltarii societatii au aparut si s-au inmultit deseurile generate in urma activitatilor cotidiene.

Deseurile sunt gunoaie sau alte materiale de care detinatorul se debaraseaza sau are intentia sa se debaraseze si care nu pot fi folosite din punct de vedere economic fara a fi supuse in prealabil unor procesari fizice sau chimice.

Deseurile pot fi lichide, gazoase sau solide si pot proveni dintr-o gama larga de activitati umane cum ar fi: industria, comertul, transportul, agricultura, medicina.

Deseurile pot fi clasificate dupa origine (menajere, industriale, comerciale, vegetale) sau dupa proprietati (inerte, toxice, inflamabile).

Daca nu sunt tratate corespunzator, deseurile pot deveni surse de poluare pentru mediu si focare de raspandire a bolilor.

Cercetarile arheologice facute in Pakistan au scos la iveala ca inca de acum 4000 de ani existau servicii de colectare a deseurilor menajere cu carute care circulau in tuneluri prevazute cu camine (puturi), prin care se aruncau aceste gunoaie; caruta statea in tunel la baza caminului si cand era umpluta era dusa pentru a fi descarcata in locuri anume stabilite in preajma orasului.

Dintre orasele cu cele mai mari probleme legate de deseuri trebuie mentionat Parisul. Aici, inca din secolul al XII-lea, municipalitatea a cautat solutii pentru colectarea reziduurilor care devenisera sursa principala a epidemiilor.

Colectarea deseurilor in cutii metalice speciale a fost introdusa ca sistem de preluare a deseurilor in Paris de prefectul Senei, Poubelle, abia in anul 1883.

Cantitatea de deseuri rezultata din activitatile umane este in crestere in majoritatea tarilor lumii, fapt care duce la probleme privind depozitarea acestora. In tarile dezvoltate, capacitatile de depozitare sunt limitate, fapt  pentru care o mare parte din deseuri sunt destinate reciclarii. O alta metoda de reducere a cantitatii depozitate este incinerarea, dar aceasta poate afecta atmosfera, contribuind la amplificarea efectului de sera.

Incepand cu cea de-a doua jumatate a secolului trecut, multe tari au inceput sa adopte o serie de masuri care sa incurajeze minimizarea cantitatii de deseuri depozitate. Aceste masuri au la baza o serie intreaga de optiuni de management care vizeaza atat reducerea consumurilor, cat si reutilizarea, reciclarea, incinerarea cu recuperare de energie a tipurilor de deseuri care se preteaza la aceste tratamente.

2. Colectarea selectiva a deseurilor menajere

In toate statele civilizate se fac eforturi sustinute pentru a reduce cantitatile de deseuri care ajung sa fie depozitate in final.

Pentru a putea atinge acest deziderat, se impune realizarea unei sortari a deseurilor pe tip de material si canalizarea fluxurilor rezultate spre a fi incluse in procese de reutilizare, recilcare, recuperare energetic, obtinerea de biogas ori de compost.

Sortarea de poate face fie la sursa de producere a deseurilor, fie inainte de depozitare. Exista posibilitatea adoptarii unei solutii combinate, ca de exemplu o colectare la sursa in doua fractii: deseuri compostabile si resturi nevalorificabile, urmand ca deseurile reciclabile din hartie, sticla, plastic, metal sa fie stranse in puncte de colectare si ulterior sa fie introduce intr-o linie de sortare unde sa se realizeze sortarea pe fiecare tip de material.

Sortarea pe linii specializate de sortare este o solutie costisitoare, indiferent daca procesul se executa automat sau manual de catre muncitori postati in lungul unei benzi ce transporta deseurile.

Solutia cea mai potrivita este asigurarea sortarii inca din faza in care deseurile sunt aruncate.

Pentru aceasta e nevoie de implicarea municipalitatii si a operatorilor de salubritate, care trebuie sa asigure dotarea cu containere differentiate pe tipuri de deseuri si, cel mai important lucru, este nevoie de un grad ridicat de constiinta din partea fiecarui cetatean, pentru a pune deseul la locul potrivit. Fara o astfel de atitudine nu se pot obtine rezultate in sortarea deseurilor menajere la sursa.

In Romania s-a creat cadrul legal pentru un sistem identificabil pe baza de culori, prin care se pot colecta 6 fractii distincte din deseurile menajere: resturile nevalorificabile in containere negre/gri, deseurile de plastic si cele metalice in containere galbene, hartia, cartonul, ziarele si revistele in containere albastre, sticla alba in containere albe, cea colorata in containere verzi, deseurile compostabile/biodegradabile in containere brune. Pentru deseuile periculoase a fost stabilita culoarea rosie pentru containere.

3. Reciclarea materialelor de ambalaj

Practic nu exista o solutie ideala pentru rezolvarea problemelor legate de gestionarea ambalajelor. Exista doar o multitudine de masuri care se pot lua. Una dintre ele este reciclarea, procesarea materialului din ambalaj pentru obtinerea altor ambalaje sau a altor produse. Unele material se preteaza foarte bine la reciclare. Altele, desi teoretic se pot recicla, necesita procedure foarte complicate, nepractice.

Aluminiul este probabil cel mai bun exemplu pentru reciclare. Sunt necesare mari cantitati de energie pentru a produce aluminiu primar, in timp ce pentru reciclare este nevoie numai de jumatate din acea energie, iar produsul obtinut este la fel de bun ca si cel rezultat din prelucrarile primare si poate fi prelucrat in continuare fara nici un fel de restrictie specifica.

Hartia poate fi reciclata dar necesita cantitati mari de energie si substante chimice, iar produsul final difera substantial de cel original. In multe tari totusi, pentru protejarea padurilor, se prefer folosirea hartiei reciclate, mult inferioara din punct de vedere calitativ fata de cea obtinuta din prelucrarea celulozei.

Sticla poate fi topita pentru obtinerea de sticla, sau poate fi prelucrata si utilizata la pregatirea lucrarilor de infrastructura sau de izolatii.

Plasticul nu poate fi considerat drept un singur material, el fiind format dintr-o mare varietate de produse. Unele din ele sunt reciclabile, altele nu.

4. Ambalaje si deseuri din ambalaje

De ce este nevoie de ambalaje?

Ambalajele sunt rezultatul modernizarii vietii noastre cotidiene. Produsele au nevoie de protective pentru a fi sigure pentru sanatate, pentru a-si mentine calitatile si pentru a putea fi transportate. Din aceste necesitati au aparut ambalajele.

Ambalajele asigura integritatea si igiena produselor si le protejeaza in timpul transportului, depozitarii si pastrarii. Ambalajele ofera suportul pentru furnizarea de informatii importante despre produsul ambalat: cantitatea, termenul de valabilitate, producatorul, instructiuni pentru utilizare, pentru pastrare, etc. si in acelasi timp fac produsul atragator pentru cumparatori.

Ce sunt deseurile de ambalaje?

Pentru cei mai multi oameni, deseurile reprezinta tot ceea ce se arunca la gunoi.

Deseurile de ambalaje sunt formate din toate ambalajele si materialele de ambalare pe care noi nu le mai folosim si pe care le aruncam sau avem intentia de a le arunca.

Ce inseamna gestionarea deseurilor de ambalaje?

Gestionarea deseurilor de ambalaje cuprinde urmatoarele etape:

  • Sortare
  • Colectare
  • Transport
  • Valorificare si tratare
  • Depozitare finala.

Ce se intampla cu deseurile colectate?

Deseurile trebuie sortate, pentru a le separa pe cele care nu pot fi valorificate prin recilcare sau prin ardere in locul unor combustibili traditionali. Deseurile sunt colectate de firme specializate, sunt comprimate pentru a ocupa mai putin spatiu si sunt transportate la depozitele de gunoi.

Majoritatea acestor depozite sunt simple gropi aflate la marginea localitatilor. Gropile de gunoi au multe dezavantaje: unele deseuri menajere se descompun si degaja gaze; altele pot ramane in gropile de gunoi pentru totdeauna, contaminand apa din precipitatii care se poate scurge si infiltra in sol, daunand terenurilor agricole din jur si panzei freatice.

5 motive pentru a colecta separate si a valorifica deseurile d e ambalaje:

  • Se reduce poluarea mediului inconjurator;
  • Se economiseste energie;
  • Se protejeaza natura si resursele natural;
  • Se reduce poluarea aerului, apei si solului;
  • Se reduc suprafetele de teren ocupate de depozitele de gunoi.

Ce este reciclarea?

Reciclarea e procesul prin care materialele continute in deseuri sunt prelucrate si folosite pentru fabricarea de produse noi. Reciclarea face parte din procesul de gestionare a deseurilor.

Ce se poate recicla?

Sticla: sticle si borcane, verzi, brune sau incolore, sticla de geam.

Hartie: ziare, reviste, hartie de scris, cutii de carton, cartoane de oua, ambalaje de carton pentru sucuri.

Aluminiu: doze de bauturi, folie de aluminium, ambalaje din folie de aluminium.

Otel: cutii de conserve, ambalaje din otel.

Plastic: ambalaje din plastic diverse(sticle de plastic, pahare, farfurii, casserole, borcane, pungi, etc.)

Lemn

Textile.

Ce se intampla cu deseurile colectate separate care nu pot fi reciclate?

Nu toate materialele din deseurile colectate separate pot fi reciclate, din mai multe motive:

  • Lipsa unor tehnologii sau a unor fabric sau ateliere care sa foloseasca aceste deseuri pentru realizarea unor produse noi;
  • Calitatea deseurilor colectate nu corespunde totdeauna cerintelor pentru a putea fi prelucrate;
  • Costurile legate de sortarea, depozitarea si transportul lor pana la reciclatori sunt prea mari sau utilizarea lor in locul materiilor prime ar conduce la cresterea preturilor produselor noi fabricate.

Daca pentru aceste deseuri nu se gasesc alte solutii, atunci ele trebuie depozitate in locuri special amenajate.

Ce alte optiuni exista pentru aceste deseuri?

O buna parte din aceste deseuri cum ar fi cele de hartie, carton, lemn sau plastic sunt material combustibile. Prin ardere se produce caldura care este folositoare oamenilor.

Ce inseamna valorificarea energetica?

In multe tari din Europa au fost construite instalatii speciale care folosesc deseuri drept combustibil pentru producerea de electricitate sau de energie termica pentru incalzirea locuintelor si obtinerea apei calde menajere.

Din pacate insa, in Romania, pana in prezent, nu au fost construite astfel de instalatii.

Aceasta nu inseamna insa ca aceste deseuri trebuie aruncate, ele putand fi co-incinerate.

Ce reprezinta co-incinerarea?

Fabricile de ciment au investit in tehnologia de producere a cimentului astfel incat acum pot sa inlocuiasca o parte din combustibilul pe care il folosesc cu aceste deseuri.

Procedeul se numeste co-incinerare si poate valorifica deseuri de lemn, rumegus, materiale plastic, hartie, carton sau anvelope uzate.

Tehnologia inglobeaza filtre si alte dispositive care asigura protectia mediului inconjurator, iar utilizarea acestor deseuri drept combustibil contribuie la economisirea resurselor de energie.

Co-incinerarea deseurilor in fabricile de ciment este o solutie frecvent utilizata in intreaga lume.

Co-incinerarea deseurilor combustibile este o solutie mai eficienta pentru protectia mediului decat depozitarea in locuri special amenajate.

Hartia si cartonul

Cum se obtine hartia?

Hartia se fabrica in general avand ca baza celuloza care este compusa din fibre mai lungi si mai solide. Fibrele de celuloza sunt extrase din lemn si apoi albite cu ajutorul unor substante chimice. Lemnul este o materie prima care se poate reinnoi continuu, prin plantari successive si defrisari controlate.

Cum se recicleaza hartia?

Ziarele, revistele, cutiile de carton, ambalajele de carton  pentru produse lichide,daca sunt colectate separate, se pot transforma prin reciclare in hartie de scris sau hartie pentru ziare si reviste, carti, brosuri. Din deseurile de ambalaje de hartie se pot de asemenea obtine pungi, prosoape de hartie, servetele, cartoane si hartie de ambalat.

1. De la centrele de colectare, hartia, cutiile de carton, ambalajele pentru produse alimentare lichide, etc. sunt balotate si trimise la fabricile de hartie unde urmeaza sa fie reciclate. aici sunt sortate pe diverse categorii: ziare, reviste, cutii de carton, etc., apoi sunt tocate si amestecate cu apa pana se obtine o pasta de hartie.

2. Ambalajele de carton multistrat pentru produse alimentare lichide sunt puse intr-un recipient cu apa, unde sunt agitate timp de 15-30 minute pentru a separa pasta de hartie de celelalte material.

3. Fibrele din pasta de hartie sunt scurte, groase si nu sunt foarte rezistente, astfel hartia reciclata obtinuta nu are aceeasi calitate cu cea obtinuta din celuloza.

Hartia groasa nu poate fi reciclata de prea multe ori, deoarece fibrele se rup in timpul procesului de reciclare si devin prea uzate pentru a mai putea fi transformate in hartie. Hartiile si cartoanele pot fi reciclate de 5-7 ori.

De ce reciclam hartia?

  • Pentru conservarea padurilor, un copac putand filtra pana la 27 kg de substante poluante din aer in fiecare an.
  • Prelucrarea maculaturii consuma de 2-3 ori mai putina energie decat fabricarea hartiei din fibre celulozice.
  • Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 pungi de hartie.

Materiale plastice

Cum se obtine plasticul?

Cea mai mare parte a produselor din plastic sunt obtinute din petrol, o resursa naturala limitata. Recicland produsele si ambalajele din plastic ajutam la conservarea resurselor naturale de petrol.

Plasticul mai este utilizat foarte mult pentru realizarea de produse si ambalaje intrucat are avantajul de a fi mai usor si mai rezistent.

Cum se recicleaza plasticul?

Deoarece exista multe tipuri de plastic, fiecare dintre ele trebuie separate prin procedee specific. Pot fi reciclate foarte multe deseuri de ambalaje de plastic: sticle PET, farfurii, pahare, borcane, casserole, pungi, etc.

De exemplu, dupa colectare, deseurile de sticle de PET sunt transportate la fabricile de reciclare. Aici intra in procesul de prelucrare: sunt taiate in mai bucati mai mici, se indeparteaza impuritatile (lipici, etichete) si sunt transformate in fulgi de plastic ce pot fi utilizati pentru obtinerea diverselor produse:

  • Fibre pentru covoare, material de umplutura pentru perne, pentru jucarii de plus, etc.;
  • Material izolatoare pentru sacii de dormit, textile pentru confectii si fibre de polyester;
  • Foi izolatoare pentru acoperisuri, filme, tavite pentru alimentele congelate, containere, ambalaje.
  • Banda adeziva folosita pentru sigilarea cutiilor
  • Carcase pentru casete video, audio, CD-uri;
  • Piese pentru industria automobilelor, piese din instalatiile de iluminare, aparate de uz casnic.

De ce reciclam amabalajele din plastic?

  • Se reduce cantitatea de resurse natural folosite (petrol, apa, energie) si se reduc emisiile poluante in aer;
  • Se reduce volumul de deseuri; intr-o groapa de gunoi deseurile de ambalaje de plastic ocupa cca. 30% din volum;
  • Se reduc cheltuielile din depozitarea deseurilor;
  • Reciclarea plasticului ajuta la conservarea resurselor de petrol;
  • Sunt deseuri care raman mult timp in natura, nefiind biodegradabile;
  • Sunt valoroase:

o Din 10 sticle din plastic reciclate se poate fabrica un tricou;
o Din 50 sticle din plastic reciclate se poate face un pullover;
o 70 sticle din plastic sunt suficiente pentru a se obtine fibrele din care se face un sac de dormit.

(Sursa: Ecorom Amabalaje)